Skip to content

15

25 Nov 2008

– Şi am trecut pe lîngă el uite-aşa, în viteză. M-am şi speriat un pic. Stătea cam pe marginea drumului. Nu vedea că-s numai eu la volan? Doar nu s-aştepta să-l ia o gagică în maşină.
– Eh.
– Păi ce fată, tu ai luat vreodată autostopişti?

[
O dată. Ploua. Mergeam fără ţintă, aveam muzică bună, aveam chef de vorbă. Nu ştiu ce m-a făcut să mă opresc acolo, să dau geamul jos… pentru o secundă am văzut scena din afară, el la geam şi eu la volan, un Taxi Driver modern, parcă-l cumpăram. Se aplecase puţin – era înalt – şi îmi spusese destinaţia, dacă n-ar fi plouat aşa tare probabil c-aş fi coborît geamul şi mai mult, şi ar fi fost chiar ca pe centură. Asta m-a şi făcut să păstrez distanţa, deşi primul impuls, cînd am oprit, a fost să mă distrez niţel, să am cu cine vorbi. Avea o voce plăcută. Ştiu că m-am gândit, cînd ocolea maşina să urce, că pare să fie posesor de maşină, cine ştie cum de-a ajuns acum să stea cu mîna-ntinsă-n drum. Şi apoi fragmentul de spaimă – dar apucasem să opresc şi nu mă puteam face de râs chiar aşa – dacă-i un nebun ieşit la drumul mare să-şi facă de cap?

Portieră închisă. Era deja-n maşină. Venise cu aerul rece şi umed de afară. Şi un firicel de miros plăcut, de parfum bun, de haine curate.
Ştergătoare, radio, drum. Vorbe. Circumstanţe. Mai mult el. Nimicuri. Nimicuri periate de posibilităţi de înţelesuri paralele, secundare, metalimbaj. Ca englejii vorbind despre vreme. Stînjeneală. Linişte.
Se poate fuma?
Se poate.
Fumezi?
Da, dar nu la volan.
Trage dreapta.
Paranoia. Cum adică să trag dreapta, în câmp, pe-nnoptate, pe ploaie? Nici într-o mie de ani.
Cîndva, poşteam ţigara în maşină.
Bombăn. E prima dată cînd mi se întâmplă să opresc să iau pe cineva de pe marginea drumului.
Pufni. E prima dată cînd mi se întâmplă să fac autostopul.
Vorbe. Muzici de pe CD. Tiutiun. Vorbe despre muzici. Fără apropouri, fără atingeri întâmplătoare, fără greşeală. Încă 20 km şi ajunge la destinaţie.

Ajungem. Opresc. Stă cu mâna pe mânerul uşii. Stau cu mâinile pe volan. Privesc înainte, prin ploaie. Îl văd doar cu coada ochiului. Nu mă priveşte. Stă, doar, 15 secunde mai mult decât m-aş fi aşteptat. Nu se aude decât ploaia şi respiraţia.
Mulţumesc.
Cu plăcere.

Iese şi dispare.
]

– Păi ce fată, tu ai luat vreodată autostopişti?
– Nu.

[5xMassiveAttackManNextDoor – link]

Advertisements
6 Comments leave one →
  1. 26 Nov 2008 1:06 am

    bine, apriliţă!

  2. 26 Nov 2008 3:15 pm

    De unde se vede ca lucrurile nu stau intotdeauna asa cum par :).

  3. 26 Nov 2008 6:32 pm

    Aaaaaaaaa, cit autostop am facut eu la viata mea de navetist ….

    …………………….

    Am scris un comentariu atit de lung ca ma gindesc mai bine sa-l fac insemnare la mine-n blog.

    La noapte ca acum mai am treburi

  4. 28 Nov 2008 1:51 pm

    faina poveste… mai scrie. mai aduna. pune-le la un loc. si fa autostopul cu ele. poate-o opri cineva…

  5. 29 Nov 2008 8:36 pm

    fain! absolut superb!
    misto misto misto!

  6. aprilseas permalink
    29 Nov 2008 9:02 pm

    multumesc mult.

    nu-sh cum sa zic ca sa nu para reclama, dar mie asta im pare mult mai bine scrisa, si va invit s-o cititi…
    https://aprilseas.wordpress.com/2007/04/05/pepene_rosu/

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: